Seo mo mhallacht ar na mnĂĄ,
âS iad a mhearaigh mĂŠ âgus rinne mo chrĂĄ,
Thit mĂŠ I dtĂşs mo shaoil I ngrĂĄ le spĂŠirbhe,an ĂĄlainn Ăłg
Is mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
âS Ă bhĂ sochmaĂ laghach gan bhrĂłid,
âS Ă ba mheallachaĂ âs ba mhilse pĂłg,
BhĂ sĂŠ crĂłiĂşil greannmhar cĂłir âs nĂ brĂŠag a bhfuil mĂŠ ârĂĄ,
Gur mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
ShĂl mĂŠ nach raibh duine bocht ar mo dhream,
Nach raibh sa tsaol seo ach spĂłrt is greann,
Ach faraoir tĂĄ mĂŠ fĂĄgtha anois go fann, modhobhrĂĄn bhoct liom fĂŠin,
Ó mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
Is iomaĂ oiche fhada fhuar,
A chaith mĂŠ âsuirĂ leithe chois na gcruach,
Is a âteacht âna âbhaile arĂs gan ghruaim le bodhrĂĄnacht aâ lae,
Nuair a mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
ThĂłg sĂ a seotlaĂ I bhfad ar shiĂşl,
Is dâfhĂĄg sĂ mise aâ sileadh na sul,
Nar chuma liom dĂĄ mbĂnn aâ dĂşil, lena feicĂŠail arĂs nĂos mĂł,
Och, mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
Nach doiligh domhsa theacht frĂd aâ tsaol,
O dâeĂĄlaigh an ainnir Ăşd a chrĂĄigh mo chroĂ,
Is dâfhĂĄg sĂ mise lag gan bhrĂ âo mo chaitheamh âs âo mo chloĂ,
Ó mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
Ach dĂĄ bhfĂĄighinn-sâa an saol seo ar mo mhian,
ScĂŠal cinnte go mbeimis Ăłg a choĂchâ,
NĂł chuirfin-se lĂĄmh na cloige arĂs
Go dtĂ an t-am arbh fhiĂş bheith beo
Nuair a mheall sĂ lena glorthaĂ mĂŠ.
